Bani pe net cu vivaSMS

Castiga bani cu vivaSMS. 
 Obtine pe telefonul tau ultimele promotii, oferte last minute, discount-uri, invitatii la evenimente direct pe telefonul tau mobil. Insa partea buna este ca pe o parte esti informat in legatura cu ultimele oferte aparute iar pe de alta parte esti si platit pentru acest lucru.
CUM FUNCTIONEAZA:
 Te inregistrezi gratuit la http://www.vivasms.ro/h/3e3458eaf7 urmezi pasii din formularul de inregistrare si pregateste-te sa primesti sms-uri promotionale conform cu preferintele tale.
 Poti primi maxim cinci sms-uri pe zi cu oferte si esti platit cu 3 centi pentru fiecare sms. recomanda prietenilor tai vivaSMS prin linkul magic care il vei primi la inregistrare si vei primi 10 centi pentru fiecare prieten nou iregistrat. Mai mult ca un cadou de bun-venit in comunitatea vivaSMS veti fi rasplatit cu 2 euro in momentul cand veti finaliza inregistrarea.

ACCESEAZA LINKUL ACESTA:  http://www.vivasms.ro/h/3e3458eaf7

INSCRIE-TE LA VIVASMS SI INCEPE SA CASTIGI BANI. NU UITA SA SPUI SI PRIETENILOR TAI. 
Mai multi prieteni inregistrati inseamna mai multi bani in contul tau.

INSCRIE-TE ACUM:  http://www.vivasms.ro/h/3e3458eaf7

Acesta este un video de prezentare al celor de la vivaSMS urmariti-l pentru mai multe detalii.

LinkWeb.ro - Director Web

Referat - Podisurile

PODISURILE

Podisurile sunt forme de relief intinse, aproape netede sau larg ondulate, mai inalte decât câmpiile. Ele s-au format prin depunerea argilei, a nisipului si a pietrisului in apele unor lacuri sau prin tocirea unor munti vechi.
Principalele podisuri din tara noastra sunt:
-Podisul Getic-la sud;
-Podisul Dobrogei-la sud-est;
-Podisul Moldovei-la est.
Podisul Moldovei-este situat intre Siret si Prut, este mai inalt in partea de Nord si mai jos in partea de Sud. Este alcatuit din straturi de argila, nisip, pietris si calcar. Apele au sapat pe suprafata lui vai largi si adânci, dându-i aspect deluros. In Podisul Moldovei se afla câteva din orasele mari ale tarii: Iasi, Suceava, Bacau, Botosani, etc.
Podisul Getic-este situat intre Valea Dâmbovitei si Dunare. La sud se margineste cu Câmpia Româna, iar la Nord cu Dealurile Subcarpatice. La Nord este mai inalt-600m; iar la Sud masoara 300m. Podisul Getic este strabatut de râurile: Jiu, Olt, Arges si afluentii lor. Locuitorii din aceasta zona cultiva cereale, pomi fructiferi vita de vie. Este renumita podgoria de la Dragasani. In subsol se gasesc zacaminte de petrol, gaze naturale si carbuni.
Podisul Dobrogei-este cuprins intre Dunare si Marea Neagra. Acesta se imparte in doua parti:
-in nord se afla Masivul Dobrogei de Nord;
-in sud se afla Podisul Dobrogei de Sud.
Masivul Dobrogei de Nord are aspectul unor dealuri cu vai largi. Cele mai inalte culmi se intâlnesc in Muntii Macinului (467m). Faptul ca aceste culmi sunt formate din roci tari si vechi ne face sa intelegem ca Muntii Macinului sunt ramasitele unor munti cu o vechime mult mai mare decât cea a Carpatilor. Ei au fost macinati de ape, vânturi, inghet si dezghet. De aici se scoate granitul necesar pentru pavarea strazilor. Unele culmi sunt acoperite cu paduri de stejar, pe coaste se cultiva vita de vie si pe vai cereale.
Podisul Dobrogei de Sud este neted, aproape ca o câmpie, fiind strabatut de o vale larga de-a lungul careia trece canalul Dunare-Marea Neagra. In partea sa estica se intinde litoralul Marii Negre, unde se afla portul Constanta.

Organismul uman

ORGANISMUL UMAN ESTE
UN TOT UNITAR

Organismul uman reprezinta cea mai inalta treapta de organizare a materiei vii.Organismul uman este un sistem biologic deschis care manifesta schimbari permanente de materie, energie si informatie cu mediul inconjurator. El are insusiri specifice acestui tip de sistem: integralitatea, echilibrul dinamic, autoreglarea si caracterul informational.
INTEGRALITATEA
Aceasta insusire este rezultatul interdependentei morfofunctionale a organelor si sistemelor care constituie organismul uman. Organismul nu este strict suma insusirilor partilor componente, el capata noi insusiri structurale si functionale rezultate din interactiunea acestora.
ECHILIBRUL DINAMIC
Organismul uman datorita schimbului permanent de materie si energie cu mediul, nu poate fi intr-un echilibru stabil. Toate procesele fiziologice, in desfasurarea lor, oscileaza in jurul unei stari medii. Rezultatul acestor oscilatii constituie echilibrul dinamic.
AUTOREGLAREA
Echilibrul dinamic care asigura integralitatea, se realizeaza prin autoreglare. Organismul si subsistemele sale receptioneaza continuu informatii. Acestea sunt prelucrate de sistemul nervos care comanda raspunsuri ale unor efectori. Adecvarea acestor raspunsuri la informatiile primite se face prin conexiune inversa (feed-back) si constituie principalul mod de reglare a proceselor metabolice.
CARACTERUL INFORMATIONAL
Anumite structuri anatomice inregistreaza si transmit informatiile printr-un sistem propriu de semnale, un cod propriu.Daca o informatie actioneaza asupra unei structuri receptoare la nivelul acesteia are loc codificarea informatiei. Un tip aparte de informatie este informatia genetica incrisa in succesiunea nucleotidelor din moleculele de ADN (codul genetic), care constituie modalitatea de transmitere a caracterelor la urmasi.
Conditiile pe care orice individ constient de importanta mentinerii starii sale de sanatate pentru desfasurarea unei vieti si activitati normale pe care trebuie sa le indeplineasca sunt:
-mentinerea unui regim rational de activitate si odihna;
-adaptarea unei alimentatii rationale si echilibrate;
-practicarea in tot cursul vietii a exercitiilor fizice si sportului;
-respectarea regulilor de igiena personala si colectiva, de igiena a locuintei si a locului de munca, precum si de protectie a mediului inconjurator.

Climatele Globului

CLIMATELE GLOBULUI

Clima sau climatul reprezinta media vremii pe o perioada mai lunga de timp.Temperatura aerului, cantitatea de precipitatii si vanturile sunt principalele elemente pe baza carora sunt diferentiate tipurile de clima de pe glob.Acestea sunt in stransa legatura cu cele cinci zone de caldura (o zona calda, doua zone temperate si doua zone reci). Climatul influenteaza activitatea oamenilor si in special productia de hrana. De la o generatie la alta oamenii invata care sunt plantele alimentare cu cea mai mare productivitate si rezistenta.
Pentru zona calda temperatura aerului in luna cea mai rece depaseste 18 grade Celsius; se disting urmatoarele tipuri climatice:
-CLIMA ECUATORIALA
Caracterizeaza regiunile cuprinse intre 0⁰ si 5⁰ latitudine Nord si Sud (America de Sud, Africa Centrala) si regiune insulara din sudul Asiei. Temperatura aerului este ridicata, ziua sunt 32⁰-35⁰C iar noaptea 18-21⁰C, ploaua aproape zilnic.Aerul este foarte umed greu de suportat.
-CLIMA SUBECUATORIALA
Cuprinsa intre 5⁰- 12⁰ latitudine Nord si Sud; se intalneste in Africa regiunea Sudan.Temperatura aerului este ridicata tot timpul anului. Anul este diferentiat in doua sezoane: ploios si secetos. In emisfera nordica ploua din aprilie pana in octombrie iar in emisfera sudica in aceasta perioada, unde sezonul este secetos bat vanturi alizee.
-CLIMA MUSONICA SAU TROPICAL UMEDA
Este caracteristica regiunilor din sudul si estul Asiei.Ea se aseamana foarte bine cu clima subecuatoriala. Diferentiera celor doua sezoane umed si cald se datoreaza schimbarii ciclice a directiei de miscare a maselor de aer. Vara musonul bate dinspre ocean spre uscat aducand precipitatii, iar iarna dinspre centrul Asiei spre ocean aducand aer uscat mai rece decat cel oceanic.
-CLIMA TROPICALA USCATA SAU CLIMA DESERTICA
Ea caracterizeaza fasiile de uscat din lungul tropicelor unde bat alizee, vanturi permanent calde si uscate; zonele cu acest tip de clima sunt numite deserturi (Sahara, Arabia).Umezeala foarte mica a aerului face ca intre zi si noapte sa existe diferente mari de temperatura; ziua sunt temperaturi cuprinse intre 43⁰ si 46⁰ Celsius iar noaptea coboara la 16⁰ - 18⁰ Celsius.
CLIMA TEMPERAT-CONTINENTALA
Caracterizeaza zonele din interiorul continentelor situate intre 40⁰ si 60⁰ latitudine Nord si Sud (Europa Centrala si Estica, America de Nord, Asia Centrala, etc.). In aceste zone verile sunt calde si secetoase, iernile geroase si primaverile ploioase. Vanturile bat neregulat sau au caracter local.

CURIOZITATI DIN LUMEA
PASARILOR

Pasarile sunt vertebrate adaptate la mediul aerian printr-o puternica transfrmare morfo-functionala a organismului. Corpul este acoperit cu pene, fulgi si puf care le apara de intemperii, pastreaza caldura si le servesc la zbor. Membrele anterioare sunt transformate in aripi, iar cele posterioare sunt adaptate la sprijinirea corpului si la locomotia terestra. Scheletul este in mare parte format din oase pneumatice. Pasarile populeaza intreg globul pamantesc, ocupand cele mai diverse habitate (medii de viata).
In stanci si grote traiesc pasari ca: bufnita, acvila de munte, etc. In padurile de conifere si foioase intalnim pasari care isi fac cuib in scorburi, in coroana arborilor sau printre ierburi cum ar fi: ciocanitoarea, pitigoi, privighetoarea, pupaza, cucul, etc. Majoritatea sunt pasari cantatoare si insectivore cu rol important in combaterea daunatorilor arborilor si agriculturii. Pe intinsul campurilor sin culturile agricole sunt prezente pasari precum: potarnichea, fazanul, prepelita; care isi construiesc cuibul direct pe sol sau printre ierburi si se hranesc cu insecte, seminte de plante sau graunte.
Delta Dunarii este cea mai intinsa zona umeda din Europa ea fiind declarata in prezent rezervatie a biosferei. In Delta Dunarii cuibaresc specii de pasari rare precum: pelicani, egrete, etc., acestea fiind declarate monumente ale naturii aflate sub protectie. Iarna acest tinut este vizitat de pasari nordice precum: lebada de iarna, gasca cu gat rosu, etc.). Acestea stationeaza aici fiind alungate de la Polul Nord de inghetul si intunericul iernii polare.

CURIOZITATI DIN LUMEA
ANIMALELOR

FOCA.
Foca este un animal care isi petrce majoritatea timpului in apa. In apa fiecare foca vâneaza separat, dar in afara apei ele traiesc in colonii mici. Cel mai adesea pot fi intâlnite in regiunile polare si subpolare, insa traiesc si in alte zone cu clima mai calda. Foca are corpul lunguiet, care o ajuta sa fie un innotator excelent. Capul este rotunjit si se aseamana usor cu un câine. Poate avea diferite culori dar cel mai des intâlnita este culoarea cenusiu inchis. Foca se hraneste cu crabi alaturi de diferite tipuri de pesti; hrana ei preferata fiind: heringi, sardine, lostrite, crustacee si moluste.
Puii ei se nasc in timpul iernii, direct pe banchiza de gheate. De cele mai multe ori focile dau nastere unui singur pui. Puiul ia in greutate circa 2kg pe zi; foca il alapteaza timp de cinci saptamâni, dupa care este parasit de mama. Focile traiesc in medie 30-35 ani.

URSUL POLAR.
Ursul polar este un mamifer mare greutatea acestuia ajungând pâna la 1000kg (un mascul) si 700kg (o femela); poate atinge inaltimea de 1,8m si 3m lungime. Are blana alba si gheare mari si puternice. Stratul de grasime de sub piele il ajuta sa se protejeze impotriva frigului. Ursul polar este un inotator foarte bun. Hrana lui preferata este: focile, pasarile si ouale lor sau chiar diverse plante specifice zonei polare. El vâneaza in principal pe calotele de gheata de pe insulele arctice. In lunile decembrie si ianuarie femelele nasc intre unu si patru pui, cântarind fiecare aproximativ 700g. Puii se hranesc cu laptele mamei si parasesc bârlogul prin martie-aprilie când cântaresc aproximativ 12kg. Puii sun ingrijiti de mama lor pâna la vârsta de cel putin doi ani.

Componenta hardware a unui P.C

COMPONENTA HARDWARE
A UNUI P.C.

Componenta hardware reprezinta structura fizica (care se poate vedea) a unui calculator. Un calculator este compus din:
UNITATEA CENTRALA A UNUI PC.
Placa de baza.
Placa de baza este o platforma cablata care constituie suport pentru principalele componente electronice ale calculatorului:
-microprocesor,
-memorie,
-adaptor (placa) video,
-placa de retea,
-placa de sunet,
Procesorul (C.P.U.-Central Procesing Unit-Unitatea centrala de prelucrare)
Este componenta de baza a unui calculator, alegerea lui impunând performantele generale, date de viteza de prelucrare a informatiei. Datorita celor doua componente de baza ale sale, unitatea aritmetico-logica si unitatea de comanda si control, procesorul este acea parte a hardware-ului care este desemnata sa execute programe. Functiile minime indeplinite de un procesor sunt:
-Capacitatea de a recunoaste si de a executa o serie de comenzi si instructiuni furnizate de catre program;
-Citirea si scrierea informatiilor din/in memoria calculatorului
-Posibilitatea de a comanda celorlalte componente operatiile ce urmeaza a fi efectuate, coordonând activitatea intregului calculator.
Pentru procesor, distinctia intre date si programe este esentiala.Programul spune ce trebuie sa faca procesorul, iar datele reprezinta informatia prelucrata de catre program.
Memoria sistemului
Pentru a putea prelucra informatia in calculator, aceasta trebuie codificata numeric si depozitata intr-un bloc special, numit memorie.
Exista doua tipuri de memorii:
-Memorie ROM;
-Memorie RAM.
 Memoria ROM (Read-Only Memory- memorie accesibla numai la citire, nu si la scriere) - ramâne nemodificata la disparitia tensiunii de alimentare.Este o memorie reziduala nevolatila.
Memoria RAM (Raddom Access Memory) - se foloseste ca memorie operativa pentru stocarea temporara a datelor si programelor aflate in executie la un moment dat.Continutul acestor memorii se pierde la deconectarea sistemului de la retea, deci este o memorie volatila.
Capacitatea memoriei reprezinta volumul maxim de informatie care poate fi inmagazinat in memorie la un moment dat. Capacitatea memoriei RAM este un alt parametru al performantei unui calculator.Posibilitatea de a rula programe mai complexe creste cu cât aceasta este mai mare.
Memoria se organizeaza pe unitati de memorare a informatiei, numiti biti.
Cuvantul bit reprezinta o prescurtare a expresiei binary digit (cifra binara).Bitii sunt asemanatori cu cele 10 cifre ale sistemului de numeratie zeceimal, dar nu au decât doua valori distincte (0 si 1), adica sunt elementele unui sistem de numeratie binar. Un octet (byte) reprezinta o colectie de 8 biti. Octetii (byte) constituie unitatea de masura a datelor din calculator, cât si a capacitatii de stocare a unui disc sau sau a unei dischete.Fiecare octet reprezinta un caracter din text. Multiplii octetului sunt puteri ale cifrei 2.

Termenul	Valoarea aproximativa
1 kilooctet(kilobytes) 1KB	210 O mie de bytes
1 megaoctet(megabytes) 1MB	220 Un milion de bytes
1 gigaoctet(gigabytes) 1GB	230 Un miliard de bytes

Referat - Apele continentale si apele oceanice

APELE CONTINENTALE SI APELE
OCEANICE

Apele continentale cuprind apele subterane si apele de suprafata.
APELE SUBTERANE
Forta de gravitatie face ca o mare parte din apa ploilor si raurilor sa se infiltreze in scoarta prin porii si crapaturile rocilor permeabile.Miscarea apei printre porii acestor roci continua pana in momentul in care intalneste o roca impermeabila (argila) moment in care incepe sa se acumuleze umpland porii rocilor ca pe cei ai unui burete. Se formeaza astfel apele subterane.
Stratul de roci "umplut" cu apa poarta numele de strat acvifer adica strat protector de apa.Daca stratul acvifer este prins intre doua orizonturi impermeabile, apele se numesc ape captive.
Atunci cand stratul acvifer se afla la suprafata si in el se sapa fantani, apele se numesc ape freatice iar stratul de roca in care sunt infiltrate se numeste strat freatic sau panza freatica. Nivelul panzei freatice oscileaza in functie de cantitatea precipitatiilor cazute si de anotimp; coboara in timpul verii si urca primavara dupa ce s-a alimentat cu ploi si cu apa rezultata din topirea zapezilor.
In locurile cu mlastini, lacuri si rauri nivelul panzei freatice este la suprafata in timp ce in deserturi poate fi la sute de metri adancime.
IZVOARELE: sunt scurgeri de ape subterane foarte frecvente la munte.Daca apa tasneste cu o presiune mare este vorba de un izvor artezian.Apele subterane sunt reci 5 grade Celsius.Cele aflate la adancimi foarte mari sunt calde datorita apropierii lor de mantaua fierbinte.
APELE CURGATOARE
Paraurile, raurile si fluviile alcatuiesc reteaua hidrografica a unui teritoriu.Ele aduna si transporta catre mare, sub influenta gravitatiei, apa provenita din ploi, topirea zapezilor, izvoarele si ghetarii.Densitatea retelei hidrografice si debitul raurilor depinde de clima.
LACURILE:
Sunt ape statatoare, acumulari de apa in formele negative ale scoartei continentale.Apa lacurilor provine din ploi, zapezi, ghetari si ape subterane.Clasificarea lacurilor:
-lacuri tectonice (lacul Baikal din Asia);
-lacuri vulcanice (lacul Sf. Ana din Carpatii Orientali);
-lacuri glaciare (lacul Bucura din Muntii Retezat);
-lacuri castrice (lacul Zaton din Podisul Mehedinti).
Din punct de vedere al continutului chimic sunt lacuri cu apa sarata si lacuri cu apa dulce.
GHETARII:
Sunt acumulari de apa in stare solida aflate in regiuni in care temperatura aerului este mai mica de zero grade Celsius.Intotdeauna se formeaza in locurile cu zapezi permanente adica in locurile unde ninge foarte mult si zapada nu reuseste sa se topeasca in totalitate.Adunata an de an straturi peste straturi, zapada se taseaza si se transforma in firn (zapada grauntoasa) si apoi in gheata.Sunt doua tipuri de ghetari:
-montani;
-de calota.
Ghetarii de calota ocupa suprafete intinse (10% din suprafata uscatului) si au grosimi de de 1500-3500 metri.
APELE OCEANICE
Culoarea albastra a oceanelor se vese din spatiu, motiv pentru care Terra este numita planeta albastra sau planeta de apa.Cele patru oceane: Pacific, Atlantic, Indian si Arctic impreuna cu marile alcatuiesc Oceanul Planetar. Apele oceanice sunt sarate.Salinitatea este masura cantitatii de saruri dizolvate in apa marina.In medie 1000 grame de apa marina contine 35 grame saruri, adica la 1000 parti de apa revin 35 parti saruri. Salinitatea apei de mare variaza in suprafata si in adancime; apele adanci sunt mai sarate decat cele de suprafata.
Temperatura apelor oceanice variaza latitudinal.Daca in zona intertropicala temperatura medie a apelor de suprafata este de 25-30 grade Celsius, in zona temperata scade la 8-18 grade Celsius iar in regiunile polare este de -2 grade Celsius. In zonele calde si temperate la adancimea de 500 metri temperatura este de 5 grade Celsius iar la 4000 metri atinge 1 grad Celsius.
Diferentele de temperatura si salinitate ale apei marine difera de la o regiune la alta si reprezinta una din cauzele formarii curentilor marini. Curentii marini impreuna cu valurile si mareele, reprezinta formele de miscare ale apelor marine.

Referat - dispozitive semiconductoare

Jonctiunea p-n.

Intr-un cristal semiconductor, in care o parte contine impuritati acceptoare iar cealalta parte impuritati donoare se formeaza o regiune de tranzitie intre cele doua regiuni numita jonctiune p-n. In jonctiunea p-n se obtine o trecere de la conductia p la cea de tip n. Electronii din partea n difuzeaza in partea p unde intalnesc legaturi chimice nesatisfacute, goluri. Procesul prin care dintr-un electron liber si un gol se reface o legatura chimica se numeste  recombinare. Recombinarea este insotita de degajare de energie. Ca urmare a difuziei electronilor in portiunea p initial neutra electric aceasta se incarca negativ, potentialul ei electric scade iar portiunea n initial neutra electric, ramane incarcata pozitiv, potentialul ei creste. Intre zonele n si p apare o diferenta de potential si un camp electric indreptat de la n la p care se opune deplasarii electronilor . Asadar, de o parte si de alta a jonctiunii p-n se formeaza o portiune de cristal saracita de purtatori liberi, numita strat de baraj. 

Daca se aplica o tensiune exterioara continua pe jonctiune astfel incat polul pozitiv sa fie la partea p si polul negativ la partea n se constata ca prin jonctiune trece un curent electric a carui intensitate creste o data cu cresterea tensiunii aplicate; dar daca se inverseaza polaritatea  tensiunii exterioare practic nu trece curent; de aceea jonctiunea p-n are proprietati redresoare ea mai numindu-se si dioda semiconductoare.  

Diodele semiconductoare se pot intrebuinta pentru redresarea curentului alternativ. Mai jos va prezentam o schema de redresare cu patru diode asezate in punte.

Referat - Poluarea

POLUAREA

Poluarea poate fi de doua feluri:
-poluare naturala;
-poluare artificiala.
Poluarea artificiala.
Poluarea artificiala a aparut o data cu aparitia primelor asezari urbane. Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor degradabile de catre microorganismele mediului (bacterii si ciuperci). Pe masura dezvoltarii industriei, a cresterii demografice si a modernizarii tehnicii, poluarea s-a extins, poluantii s-au inmultit si au aparut deseuri greu biodegradabile ca de exemplu detergentii, pesticidele de sinteza, deseurile radioactive. Cand cantitatea de poluanti depaseste capacitatea de neutralizare a mediului, ecosistemele sufera un proces de alterare si distrugere a lor rezultand zone lipsite complet de viata. Poluarea in functie de natura poluantului poate fi:
a)fizica
-produsa de zgomot (poluare sonora);
-produsa de substante radioactive (poluare radioactiva);
-produsa de apa calda, praf, particule de carbune.
b)chimica
-ionii unor metale grele;
-pesticidele foloite in agricultura;
-detergentii.
c)biologica - rezultata din infestarea mediului cu agenti patogeni si germeni proveniti din fermentatii, eutrofizarea apelor.
Poluarea dupa mediul in care actioneaza poluantii pot fi:
-poluarea aerului;
-poluarea solului;
-poluarea apei
Poluarea aerului.
Aerul curat este un amestec de gaze a caror proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale atmosferei, constanta care reprezinta conditia de baza a mentinerii vietii si dezvoltarii vietuitoarelor pe Terra. In compozitia aerului apar: azotul 78,09%, oxigen 20,94%, argon 0,93%, CO2 0,03%, neon, kripton, xenon, heliu, ozon, vapori de apa.
Prin poluare apare o impurificare a aerului datorita particulelor solide,gazelor, vaporilor de apa, particulelor radioative si microorganismelor de tipul bacteriilor, virusilor. In aerul poluat din zonele industriale se gasesc impuritati sub forma particulelor solide (aerosoli), picaturi (aerosoli lichizi), gaze si vapori. In functie de starea de agregare a poluantilor di aer acestia se clasifica in poluanti gazosi si poluanti solizi.
Poluantii gazosi  reprezinta cam 90% din  masa poluantilor emii in atmosfera, fiind sub forma de gaze, aerosoli lichizi (vapori).
Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer devine un element perturbator climatic. Concentratia sa a inregistrat cresteri datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie cat si a despaduririlor masive. Concentratia maxima normala  de CO2 admisa in atmosfera este de 0.3mg/mc de aer, iar crestera peste 2-3% il face toxip pentru om cu efecte mortale la cresteri de 10-20%.
Oxidul de carbon (CO) este cel mai raspandit poluant atmosferic; sursele naturale din care provine CO sunt eruptiile vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarile electrice, incendiile forestiere; iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca benzina, carbune, lemn, deseuri. Concentratia sa se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absor CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4).
Hidrocarburile sunt eliminate prin arderea incompleta a carburantilor concentratia lor in atmosfera devenind periculoasa pentru om cu efecte cancerigene; exemplu: clorantrenul si benzopirenul.
Aldehidele de exemplu acroleina, foarte toxica si iritanta pentru om este eliminata in atmosfera de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie menajere.
Dioxidul de sulf (SO2) provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice. Acest gaz are efecte toxice asupra plantelor producand leziuni foliare.
Hidrogenul sulfurat H2S apare datorita fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau prin emisiile industriale, mai ales industria chimica, farmaceutica,  colorantilor, cauciucului.
Compusii azotului (NO, NO2) dintre care NO2 este cel mai periculos poluant ce provine de la motoarele cu ardere interna.
Derivatii halogenilor (Cl, Br, F, I, HCl, HF) sunt poluanti toxici care actioneaza asupra organismelor si provin din industria chimica.
Una din manifestarile poluarii atmosferice sunt ploile acide. Ploile acide sunt determinate de prezenta in atmosfera a oxizilor de sulf si azot (SO2, NO2), care in prezenta vaporilor de apa si sub influenta radiatiilor ultraviolete se transforma in acizi  extrem de toxici ca acidul sulfuric si acidul azotic. Reactiile de transformare a oxizilor in acizi au loc in troposfera la 10-12 km inaltime de la nivelul solului.