APELE CONTINENTALE SI APELE
OCEANICE
Apele continentale cuprind apele subterane si apele de suprafata.
APELE SUBTERANE
Forta de gravitatie face ca o mare parte din apa ploilor si raurilor sa se infiltreze in scoarta prin porii si
crapaturile rocilor permeabile.Miscarea apei printre porii acestor roci continua pana in momentul in care intalneste o roca impermeabila (argila) moment in care incepe sa se acumuleze umpland porii rocilor ca pe cei ai unui burete. Se formeaza astfel apele subterane.
Stratul de roci "umplut" cu apa poarta numele de strat acvifer adica strat protector de apa.Daca stratul acvifer este prins intre doua orizonturi impermeabile, apele se numesc ape captive.
Atunci cand stratul acvifer se afla la suprafata si in el se sapa fantani, apele se numesc ape freatice iar stratul de roca in care sunt infiltrate se numeste strat freatic sau panza freatica. Nivelul panzei freatice oscileaza in functie de cantitatea precipitatiilor cazute si de anotimp; coboara in timpul verii si urca primavara dupa ce s-a alimentat cu ploi si cu apa rezultata din topirea zapezilor.
In locurile cu mlastini, lacuri si rauri nivelul panzei freatice este la suprafata in timp ce in deserturi poate fi la sute de metri adancime.
IZVOARELE: sunt scurgeri de ape subterane foarte frecvente la munte.Daca apa tasneste cu o presiune mare este vorba de un izvor artezian.Apele subterane sunt reci 5 grade Celsius.Cele aflate la adancimi foarte mari sunt calde datorita apropierii lor de mantaua fierbinte.
APELE CURGATOARE
Paraurile, raurile si fluviile alcatuiesc reteaua hidrografica a unui teritoriu.Ele aduna si transporta catre mare, sub influenta gravitatiei, apa provenita din ploi, topirea zapezilor, izvoarele si ghetarii.Densitatea retelei hidrografice si debitul raurilor depinde de clima.
LACURILE:
Sunt ape statatoare, acumulari de apa in formele negative ale scoartei continentale.Apa lacurilor provine din ploi, zapezi, ghetari si ape subterane.Clasificarea lacurilor:
-lacuri tectonice (lacul Baikal din Asia);
-lacuri vulcanice (lacul Sf. Ana din Carpatii Orientali);
-lacuri glaciare (lacul Bucura din Muntii Retezat);
-lacuri castrice (lacul Zaton din Podisul Mehedinti).
Din punct de vedere al continutului chimic sunt lacuri cu apa sarata si lacuri cu apa dulce.
GHETARII:
Sunt acumulari de apa in stare solida aflate in regiuni in care temperatura aerului este mai mica de zero grade Celsius.Intotdeauna se formeaza in locurile cu zapezi permanente adica in locurile unde ninge foarte mult si zapada nu reuseste sa se topeasca in totalitate.Adunata an de an straturi peste straturi, zapada se taseaza si se transforma in firn (zapada grauntoasa) si apoi in gheata.Sunt doua tipuri de ghetari:
-montani;
-de calota.
Ghetarii de calota ocupa suprafete intinse (10% din suprafata uscatului) si au grosimi de de 1500-3500 metri.
APELE OCEANICE
Culoarea albastra a oceanelor se vese din spatiu, motiv pentru care Terra este numita planeta albastra sau planeta de apa.Cele patru oceane: Pacific, Atlantic, Indian si Arctic impreuna cu marile alcatuiesc Oceanul Planetar. Apele oceanice sunt sarate.Salinitatea este masura cantitatii de saruri dizolvate in apa marina.In medie 1000 grame de apa marina contine 35 grame saruri, adica la 1000 parti de apa revin 35 parti saruri. Salinitatea apei de mare variaza in suprafata si in adancime; apele adanci sunt mai sarate decat cele de suprafata.
Temperatura apelor oceanice variaza latitudinal.Daca in zona intertropicala temperatura medie a apelor de suprafata este de 25-30 grade Celsius, in zona temperata scade la 8-18 grade Celsius iar in regiunile polare este de -2 grade Celsius. In zonele calde si temperate la adancimea de 500 metri temperatura este de 5 grade Celsius iar la 4000 metri atinge 1 grad Celsius.
Diferentele de temperatura si salinitate ale apei marine difera de la o regiune la alta si reprezinta una din cauzele formarii curentilor marini. Curentii marini impreuna cu valurile si mareele, reprezinta formele de miscare ale apelor marine.
APELE SUBTERANE
Forta de gravitatie face ca o mare parte din apa ploilor si raurilor sa se infiltreze in scoarta prin porii si crapaturile rocilor permeabile.Miscarea apei printre porii acestor roci continua pana in momentul in care intalneste o roca impermeabila (argila) moment in care incepe sa se acumuleze umpland porii rocilor ca pe cei ai unui burete. Se formeaza astfel apele subterane.
Stratul de roci "umplut" cu apa poarta numele de strat acvifer adica strat protector de apa.Daca stratul acvifer este prins intre doua orizonturi impermeabile, apele se numesc ape captive.
Atunci cand stratul acvifer se afla la suprafata si in el se sapa fantani, apele se numesc ape freatice iar stratul de roca in care sunt infiltrate se numeste strat freatic sau panza freatica. Nivelul panzei freatice oscileaza in functie de cantitatea precipitatiilor cazute si de anotimp; coboara in timpul verii si urca primavara dupa ce s-a alimentat cu ploi si cu apa rezultata din topirea zapezilor.
In locurile cu mlastini, lacuri si rauri nivelul panzei freatice este la suprafata in timp ce in deserturi poate fi la sute de metri adancime.
IZVOARELE: sunt scurgeri de ape subterane foarte frecvente la munte.Daca apa tasneste cu o presiune mare este vorba de un izvor artezian.Apele subterane sunt reci 5 grade Celsius.Cele aflate la adancimi foarte mari sunt calde datorita apropierii lor de mantaua fierbinte.
APELE CURGATOARE
Paraurile, raurile si fluviile alcatuiesc reteaua hidrografica a unui teritoriu.Ele aduna si transporta catre mare, sub influenta gravitatiei, apa provenita din ploi, topirea zapezilor, izvoarele si ghetarii.Densitatea retelei hidrografice si debitul raurilor depinde de clima.
LACURILE:
Sunt ape statatoare, acumulari de apa in formele negative ale scoartei continentale.Apa lacurilor provine din ploi, zapezi, ghetari si ape subterane.Clasificarea lacurilor:
-lacuri tectonice (lacul Baikal din Asia);
-lacuri vulcanice (lacul Sf. Ana din Carpatii Orientali);
-lacuri glaciare (lacul Bucura din Muntii Retezat);
-lacuri castrice (lacul Zaton din Podisul Mehedinti).
Din punct de vedere al continutului chimic sunt lacuri cu apa sarata si lacuri cu apa dulce.
GHETARII:
Sunt acumulari de apa in stare solida aflate in regiuni in care temperatura aerului este mai mica de zero grade Celsius.Intotdeauna se formeaza in locurile cu zapezi permanente adica in locurile unde ninge foarte mult si zapada nu reuseste sa se topeasca in totalitate.Adunata an de an straturi peste straturi, zapada se taseaza si se transforma in firn (zapada grauntoasa) si apoi in gheata.Sunt doua tipuri de ghetari:
-montani;
-de calota.
Ghetarii de calota ocupa suprafete intinse (10% din suprafata uscatului) si au grosimi de de 1500-3500 metri.
APELE OCEANICE
Culoarea albastra a oceanelor se vese din spatiu, motiv pentru care Terra este numita planeta albastra sau planeta de apa.Cele patru oceane: Pacific, Atlantic, Indian si Arctic impreuna cu marile alcatuiesc Oceanul Planetar. Apele oceanice sunt sarate.Salinitatea este masura cantitatii de saruri dizolvate in apa marina.In medie 1000 grame de apa marina contine 35 grame saruri, adica la 1000 parti de apa revin 35 parti saruri. Salinitatea apei de mare variaza in suprafata si in adancime; apele adanci sunt mai sarate decat cele de suprafata.
Temperatura apelor oceanice variaza latitudinal.Daca in zona intertropicala temperatura medie a apelor de suprafata este de 25-30 grade Celsius, in zona temperata scade la 8-18 grade Celsius iar in regiunile polare este de -2 grade Celsius. In zonele calde si temperate la adancimea de 500 metri temperatura este de 5 grade Celsius iar la 4000 metri atinge 1 grad Celsius.
Diferentele de temperatura si salinitate ale apei marine difera de la o regiune la alta si reprezinta una din cauzele formarii curentilor marini. Curentii marini impreuna cu valurile si mareele, reprezinta formele de miscare ale apelor marine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu